Vorbeste-mi cu vocea aspra a sufletului tau
si trezeste in mine tunet tumultuous,
Adu in fiinta mea nori negri
si picura din ei o ploaie inghetata.

Fa un mormant pentru sufletul meu
in care sa se zvarcoleasca si sa tremure,
sa tipe, sa urle si sa racneasca
pana nu voi mai simti durere sau frica-
voi simti doar racoare placuta,
inaltare rece.

Sau macar goneste-mi din cale pacla de nestiinta,
pentru ca visele sa-mi lumineze calea,
caci sunt prinsa intre doua universuri clandestine,
si nu mai stiu care din ele
este viata si care este moarte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s