Ploaie . Sunet tiptil, ritmic, nu ca zgomotul ciclic și îmbârligat din capul meu. Ploaia, împletită cu zbierete ascuțite din bucuria unei fetițe. Împletită cu vocile părinților discutând banal, împletită cu lăpăitul mașinilor ce trec rar. Ploaia e liniștită și scaldă ritmic sufletul.
Culori. Culori închise. Gri-maroniu, gri metalic, galben-cenușiu, galben murdar, verde-întunecat, lumini estompate la geamuri. Culori reci.
Răcoare. Miros de verdeață amestecat cu praf și ciment. Trup reînviat de răcoarea de afară. De sentimentul de viață pe care îl produce. Stropi mici și reci, revigorând pielea.
Noaptea transformând cerul din ce în ce mai mult, din mov-gri pal până la albastru ca inima unei călimare ducând spre negru fără nuanțe.