Timp

Mașina tăia de mult prin noaptea eternă, pasagerul ei era Timpul. Timpul contempla cum farurile luminau drumul, singuratic si tăcut, străjuit doar de neoane fosforescente. Și stele clipocind încet pe cerul adânc.

Atât există de fapt. Acest Timp, i se mai zice și Prezent, cu sufletul cântând, dilatându-și emoțiile indefinibile dincolo de trup, proiectându-le în nimicul profund al nopții, simțind visele intens, numindu-le trecut si viitor.

De fapt, mai există ceva, dincolo de Timp. O bătrână grizonată umplând foi albe ca să povesteasca despre Timp călătorind prin noapte. Foile acelea albe ce îi sunt și binecuvântare și blestem, cuvântul etern însuflețit de gând, ce a făcut Timpul captiv într-o călătorie fără început sau sfârșit.

7 gânduri despre &8222;Timp&8221;

    1. Dar eu nu cred ca se grabeste. Are, doar, eternitatea la dispozitie. Poate noi me grabim, aglomerandu-ne zilele, si dam vina pe timp pentru fuga noastra de prezent. O zi frumoasa!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s