Evoluția perspectivei științifice asupra motivației

În 1995, când valul de entuziasm de la începutul erei informaticii era în floare, prognozarea se considera o știință de viitor.

Se credea că este de ajuns să introduci date ale formulelor și ecuațiilor cu numere raționale într-un calculator pentru a realiza profeții de lungă durată. Dar natura este mereu cu un pas înainte, mereu în stare să ne uimească.

Așadar, imaginează-ți că întrebi o economistă din anii 50 care crede că va fi enciclopedia cu cel mai mare succes: una creată de profitabilul imperiu-companie Microsoft, sau un site random pe care voluntarii adaugă articole din pură inițiativă?

Psihologia a luat formă ca știință la intersecția mai multor domenii . S-a depărtat de pura filosofie, a combinat chimia cu fiziologia și știința experimentală, iar în anii 1940, profesorul Harry Harlow, a întreprins studii legate de capacitățile de învățare testând și observând primate.

Inițial, cercetătorii testau deprinderile de învățare. Studii pe câini au generat observația unui obicei care poate fi deprins prin condiționare, dresajul. Trendurile vremii înclinau să atribuie acțiunii cauza unei nevoi necesare supraviețuirii și atât. La animale era hrana, sexul. La oameni, Maslow imaginase o piramidă de nevoi, dintre care doar cele de bază își înclinau activitățile spre satisfacerea instinctelor primare, iar cele din top tindeau spre împlinirea unui statut.

Dar Harlow observase că maimuțele dezlegau jocurile menite învățării fără să fie stimulate de un factor exterior. Acestea rămăseseră la îndemână, pentru acomodarea maimuțelor cu ele, înainte de setarea celorlalți factori și variabile experimentale. Și așa Harrlow a postulat o nouă teorie. Teoria motivației intrinseci.

Motivația intrinsecă transcede rolul jucat în lupta de a atinge alt țel decât activitatea întreprinsă însăși. Ba, mai mult, tinde să i se opună în forță și sunt medii în care stimularea motivației intrinseci a condus la rezultate neașteptate.

De aceea, când întrebi o economistă situată în climatul temporal al anilor 50, ea îți răspunde că o companie imensă și conscarată n-are competiție în fața unei munci voluntare.

Într-adevăr Microsoft a lansat o enciclopedie, la care a renunțat până în 2009. În timp ce Wikipedia are publicate milioane de articole în sute de limbi.

Specialiști din Statele Unite, de la MIT și Chicago University, au selectat 87 de participanți din India rurală să joace diferite jocuri care necesitau abilități motrice, creativitate, concentare- anagrame, mingi lovite în țintă, memorarea unui șir de cuvinte etc. Au fost împărțiți în treime, prima parte primind 4 rupii, a doua 40 și a treia 400.

Cercetătorii se așteptau să rezulte o variantă în care premiile mari de bani care vor fi primite va crește performanța viitoare. Rezultatele au contrezis așteptările.

Problema lumânării, creeată în 1930 de Karl Dunker este un test foart rapid și facil de testare a abilității de rezolvare a problemelor.

O masă este lipită de un perete de lemn, iar pe masă se află o cutie de chibituri, una de piuneze și o lumânare. Vei avea de atașat lumânarea de zid atsfel încât ceara să nu picure pe masă. Cum vei proceda?

Sam Glucksberg a testat această problemă pe două grupuri , fiecare dependentă de altă variabilă. Toate grupurile aveau timpul rezolvării problemei cronometrat, dar un grup de control nu primea nici o recompensă la sfârșitul experimentului. În grupul 2, dacă oricare participant scora cu un sfert de scor mai mare ca orice altă persoană testată, primea 5 dolari. Iar participantul cu cel mai mic scor primea 20. Studiile au demonstrat că grupul dependent de recompense termina cu trei sferturi de timp mai încet.

La începutul secolului XX, Frederick Winslow Taylor afirma că munca trebuie atent supervizată, și renumerată după critici rigizi de performanță. Dar pe atunci cea mai mare parte a slujbelor țineau de rutini algoritmice.

La începutul anilor 60, cercetătorii au observat studenții din școlile de artă, spre determinarea motivației lor intrinseci sau extrinseci. În anii 80, acei studenți ce au răspuns la primele chestionare au fost căutați din nou, iar cei care afirmaseră că au la bază au o motivație intrinsecă avuseseră mai mult succes să nu se abată de la drum.

Se pare, deci, că motivația intrinsecă este în strânsă legătura cu creativitatea, deci și cu modurile euristice de rezolvare a problemelor, din ce în ce mai căutate pe lista de cerințe ale vremurilor.

Compania Meddius, specializată în componente computerizate destinate spitalelor, a plicat angajaților săi managementul ROWE. Angajații aveau de îndeplinit proiecte cu dăți limită, aveau datoria să se adreseze supervizorului pentru orice nelămuriri și rapoarte ocazionale, dar autonomia unor oameni considerați competenți să își asume locul de muncă ca acești informaticieni era oferită întratât încât angajații nu aveau nici o obligație să se prezinte la birou- puteau să lucreze și de acasă. Strategia Rowe era să înlăture factorul financiar, atsfel încât, înlocuind factorul extrinsec cu factorul intrinsec, să previină demisia angajaților spre posturi mai bine plătite.

În 2002, doi absolvenți au pus bazele companiei de software Atlasssian, care astăzi cunoaște un renume mondial. Motivul, spune fondatorul, pare să fie datorată acelei zile lunare în care angajații sunt îndemnați să uite de condică și să lucreze la orice problemă sau proiect își doresc. Se pare că multe idei originale, poate chiar evoluționare au apărut în acest timp dedicat angajaților să își pună cât mai liber în aplicare ideile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s